De Piatra - Negură Bunget

În gol mă vîntur nimicniciei

Fără însemnare se sorb prăvale…

Vînturat ce-n zări se stinge

Fără cruțare

Tot ce-i dor și încleștare

Un șir foit se răsfoiește

Un ghem de vise încolțește

Tărîm străvechi răscolit de miraje

Unde clipele-mi pier

Cînd mijlocu-mi se cască-n zare

…și înăuntru-mi se golește

Despletit de sfori de fel

Ce viscolesc nemărginirea

Golitoarea ce senină mușcă

Soarbe seva ce-a scăzut în vine

Uscat vînt crapă cerul… gurii

Ce scuipă văpăi de viu foc în beznă

Despletește… mărunțit…

Grăbit, către nimic răsfirat…

Încetinit se mistuie, dogorind de jale

În nimicnicia ne-nsuflețitoare

Vărsătoarea ce-n formă toarnă stele-ncinse

Ce-ntoarce necuprinsul și-i reda suflarea

Înmulțit și preamărit

Înălțat în pîntec scapără scîntei…

Mănunchi măiestrit și dibăcit de-nroșire

Glorie, ce-n om își găsește firea

En vano me desahogo en la nada

Las tiendas están bebiendo sin una nota...

El viento se desvanece en la distancia

Sin piedad

Todo lo que extraña es sujetar

Una cadena de hojas está volteando

Un montón de sueños está brotando

Tierra antigua devastada por espejismos

Donde perecen mis momentos

Cuando mi centrocampista bosteza a lo lejos

… Y por dentro se vacía

Sin tejer con hilos de todo tipo

Que desenfoque de infinito

El vacío sereno muerde

Sorbe el jugo que ha caído en sus venas

Viento seco agrieta el cielo… boca

Que escupe llamas de fuego en la oscuridad

Desenvolver... triturar...

Date prisa, a nada dispersos…

Lentamente se quema, ardiendo de dolor

En la nada inanimada

Acuario en forma vierte estrellas calientes

Que lo incomprensible se vuelve y le devuelve el aliento

Multiplicado y glorificado

Levantado en el vientre se escapa la chispa…

Paquete de enrojecimiento magistral y hábil

Gloria, lo que un hombre encuentra en su naturaleza