Mădălina - Doc

I excel then prevail

Yeah-yeah, yeah-yeah

Mădălina, Mădălina… dragoste pe datorie

Mădălina, Mădălina… cine o cunoaște, știe

Mădălina, Mădălina… ochii ei cristal mă fac să simt lumina, da

Mădălina, Mădălina… aprind unu', trag cortina, pa

Am cunoscut-o într-o seară

O petrecere banală într-un colț de capitală (Yeah, yeah)

Mi-a prezentat-o un tovarăș

Sub un cer negru de vară, la-nceput părea amară, da'

Ne-am întins la vorbă până focul demn de sobă

S-a aprins în mine, mi-am luat film, luna părea ca probă

S-a pierdut în mulțime, am rămas singur cu totu'

Da' deja înțelegeam totul singur, sămânța și rodul

Făceau sens în marea schemă, toți la fel, aceeași stemă

Toți celule, mâine nule, într-o universală venă

Mintea mea o mare pernă, tot ce-mi dă e un confort

Când joc contra ei, începe și transpiră ca la sport (Yeah, yeah)

Ore au trecut încet, petrecerea se stingea

Totuși eu nu voiam să plec, no (No)

Luna-i pură, norii-s jeg

Vedeam frații cum se scurg în taxi, voiam să-i înțeleg (Dar no)

Am plecat pe jos spre casă

Pe la jumate, Mădă face stânga și mă lasă

Am adormit cu greu și cum totu' crede-n balans

A doua zi m-am trezit gol, plătisem în avans

Mădălina, Mădălina… dragoste pe datorie

Mădălina, Mădălina… cine o cunoaște, știe

Mădălina, Mădălina… ochii ei cristal mă fac să simt lumina, da

Mădălina, Mădălina… aprind unu', trag cortina, pa

Mădălina, Mădălina… dragoste pe datorie

Mădălina, Mădălina… cine o cunoaște, știe

Mădălina, Mădălina… ochii ei cristal mă fac să simt lumina, da

Mădălina, Mădălina… aprind unu', trag cortina, pa

Sobresalgo luego prevalezco

Sí Sí Sí Sí

Mădălina, Mădălina... amor de turno

Mădălina, Mădălina... quien la conoce, sabe

Mădălina, Mădălina... sus ojos de cristal me hacen sentir la luz, sí

Mădălina, Mădălina... enciende uno, corre la cortina, adiós

la conocí una tarde

Una fiesta banal en un rincón de la capital (Yeah, yeah)

un amigo me la presento

Bajo un cielo negro de verano, al principio parecía amargo, sí

Hablamos hasta el fuego digno de la estufa

Se encendió en mí, tomé mi película, la luna parecía una prueba

Perdido en la multitud, me quedo solo con todo

Si, ya entendí todo por mí mismo, la semilla y el fruto.

Tenían sentido en el gran esquema de las cosas, todos iguales, el mismo escudo de armas.

Todas las células, mañana nulas, en una vena universal

Mi mente es una gran almohada, todo lo que me da es comodidad

Cuando juego contra ellos, arranca y suda como los deportes (Sí, sí)

Las horas pasaron lentamente, la fiesta se estaba acabando.

Todavía no quería ir, no (No)

La luna es pura, las nubes son claras

Vi a los hermanos subiendo al taxi, quise entenderlos (Pero no)

caminé a casa

A mitad de camino, Mădă gira a la izquierda y me deja.

Me dormí con dificultad y como siempre creo en el equilibrio

Al día siguiente me desperté con las manos vacías, había pagado por adelantado

Mădălina, Mădălina... amor de turno

Mădălina, Mădălina... quien la conoce, sabe

Mădălina, Mădălina... sus ojos de cristal me hacen sentir la luz, sí

Mădălina, Mădălina... enciende uno, corre la cortina, adiós

Mădălina, Mădălina... amor de turno

Mădălina, Mădălina... quien la conoce, sabe

Mădălina, Mădălina... sus ojos de cristal me hacen sentir la luz, sí

Mădălina, Mădălina... enciende uno, corre la cortina, adiós