Noaptea Nimanui -

Cade seara peste munţi

Unde nopţile se-ascund

În poieni necunoscute —

Arătări nemaivăzute

Stau la foc şi le ascult

Cum mă cheamă din adânc

Nu îmi pasă şi îngân

Jarul iute scăpărând

Printre flăcările-arzând

Nu e strigă, nici moroi

Nu e ştimă, nici strigoi;

Arătare cu ochi goi

Urlă peste munţi şi văi

Stau la foc şi o ascult

Cum mă cheamă din pământ

Nu îmi pasă, râd şi beau

Ce mă strigă n-am habar

Văd doar foc încins şi jar

Cae sobre las montañas por la tarde.

Donde las noches se esconden

En Claros Desconocidos -

Apariciones invisibles

Me siento junto al fuego y los escucho.

mi nombre mas profundo

No me importa

Los frascos se escaparon rápidamente.

Entre las llamas ardientes

No hay gritos, no hay gemidos

No es conocido, ni muerto viviente;

con los ojos vendados

Rugió sobre las montañas y los valles

Me siento junto al fuego y la escucho.

¿Cuál es mi nombre en la tierra?

No me importa, me río y bebo

No tengo idea de lo que me está llamando.

Todo lo que veo es fuego caliente y brasas