Mestecanis -

Cântare munților cărunți

Care cu-a lor creste sprijină cerul

Și-a lor codri neumblați —

Tainic leagăn unde ne-am născut

Drum care suie — în munți cărăruie

Drum ce aleargă, sub brazi și prin iarbă

Dus în sus, spre Soare-apus

Ce urcă pieptiș, in Mestecăniș

În cețuri ascuns și-ades nepătruns

Din vale, din râpă spre vârful în pâclă

Spre Miazăzi, drum cu stihii

Ce fuge pieziș, in Mestecăniș

Mestecăniș, de strajă-n inima Bucovinei

Mestecăniș, din vremuri de demult

Mestecăniș, acum vin către tine

Mestecăniș, chemarea ta eu o aud!

Trunchi prăvălit, de vreme scobit

În drum astrucat, de ape cărat

Te-oprește din cale la Soare-răsare

Zăbavă-n desiș, in Mestecăniș

Un drum cu năluci pe care s-apuci

În munte s-ajungi, în neguri adânci

Departe-departe, la Miază-noapte

Drumuri-cruciș… în Mestecănis

Escamas de las montañas grises

que con su crecimiento sostiene el cielo

Y sus bosques vírgenes -

Misteriosa cuna donde nacimos

Camino de escalada - en el sendero de las montañas

Camino que corre, bajo los abetos y a través de la hierba

Tomado hasta el sol poniente

Lo que sube en el pecho, en Mestecăniș

En nieblas ocultas y a menudo impenetrables

Del valle, del barranco al pico en la neblina

Al sur, el camino con los elementos.

Qué vuelo de lado, en Mestecăniș

Abedul, custodiando el corazón de Bucovina

Abedul, de antaño

Abedul, vengo a ti ahora

¡Abedul, escucho tu llamada!

Tronco arrugado, resistido

En el camino de tierra, llevado por el agua

Te detiene en el camino hacia el sol naciente

Tarde en la espesura, en Mestecăniș

Un camino con fantasmas por el que emprender

Terminas en las montañas, en la niebla profunda

Lejos, muy lejos, a medianoche

Cruce de caminos… en Mestecănis